La sfârșitul lunii februarie a acestui an a avut loc în frumosul și intimul spațiu al localului Lente de pe strada Arcului prima ediție a Convenția Națională de Anticipație CoNAnt 2020 dedicată lui Ion Hobana (1931-2011), scriitor, editor, membru marcant al Uniunii Scriitorilor din România și un important promotor al literaturii science fiction.
Evenimentul a fost îmbogățit vizual de retrospectiva inedită de afișe originale ale convențiilor de science fiction din anii ’80 dar și de expoziția de grafică și sculptură intitulată în mod sugestiv de către organizatorul ei, Lucian Cristian Oancea, Cioburi ale imaginației. Aceasta a reunit lucrări ale unor artiști reprezentativi pentru grafica românească de science fiction și bandă desenată, precum Puiu Manu, Valentin Tănase, Adrian Barbu, Walter Riess, Radu Gavrilescu, Emilian Enache, Tudor Popa, Viorel Pîrligras, Dorel Găină, Valentin Ionescu, Sergiu Grapă, Marian Mirescu și Emanuel Pavel, artiști cu o bogată activitate, la care s-au alăturat lucrările tinerei artiste Andra Aștefănesei și ALE sculptorului Bogdan Nicolae Imurluc.
Primul impact pe care această expoziție a avut-o asupra mea a fost unul de reactivare a unor sentimente pe care le-am trăit în copilărie și adolescență atunci când parcurgeam cu nerăbdare benzile desenate din revistele Cutezătorii sau ascultam la radio piesele de teatru SF, toate trezindu-mi, încă din acea vreme, dorința de căutare dincolo de rațiune și de timpul prezent, de desprindere de realitatea palpabilă, de evadare într-o altă dimensiune sau de încercare de depășire a limitelor.
Inițial, tentația mea a fost să încadrez lucrările de pe simeze în genul suprarealist, dar mi-am dat seama că există câteva diferențe esențiale care le situează într-o categorie aparte, chiar dacă sfera imaginarului pare să le unească. Dacă suprarealismul se particularizează prin preferința pentru vis, iluzie, pentru tot ceea ce ține de lumea interioară, atemporală, sau pentru metamorfozarea realității, arta science fiction are la bază cel puțin câteva elemente caracteristice: timpul, totul se petrece într-un viitor posibil, și prefigurarea unor progrese tot mai mari în domeniile științei, tehnologiei și inovațiilor care, deși în acest moment ne par poate irealizabile, sugerează că totul poate fi posibil să se întâmple într-un viitor din ce in ce mai apropiat datorită evoluției tehnologice și științifice din prezent. Din acest motiv pot spune că aceste elemente au condus la coagularea unui limbaj vizual și a unui anumit tip de imaginar fundamentate pe strânsă legătură dintre vizual și literatura SF.
Mi-a plăcut selecția pe care a făcut-o Lucian, faptul că a ales să expună lucrări mai vechi, din anii ’80, și mai noi, de anul trecut, așa încât atunci când parcurgem expoziția putem să observăm, într-o oarecare măsură, evoluția artei SF din țara noastră. Poate și de aceea a ales ca titlu al expoziției Cioburi ale imaginației pentru că a văzut cele 15 lucrări ale artiștilor ca fiind fragmente, momente reprezentative ale unui curent artistic, bucăți disparate care, adunate, aparțin unui întreg. Cu alte cuvinte sunt lucrări cu un suport conceptual comun, science fictionul, dar cu formulări vizuale ce denotă personalități artistice distincte.
Banda desenată și ilustrația de carte sunt printre preocupările principale ale majorității graficienilor care participă la această expoziție, iar Puiu Manu este unul dintre cei mai longevivi și prolifici creatori de bandă desenată cu teme istorice, de aventuri și science fiction. Lucrarea pe care o vedem expusă este una de referință datorită personajului principal ce a fost creat ca o replică la Supermanul americanilor: Căpitanul RO. El este protagonistul unor serii de scenarii foarte îndrăgite scrise de Adrian Cioroianu.
Din sfera creatorilor de bandă desenată mai face parte și Marian Mirescu – desenator și editor de fanzine BD, creator al unor personaje care au rămas în amintirea copiilor, precum Zorrel, Tetin și extraterestrul PRZ – a cărui lucrare ( foto 2) este realizată cu finețe și siguranță în redarea minuțioasă a detaliilor, ceea ce denotă mobilitate și siguranță de transpunere grafică a ideilor.
Viorel Pîrligras – grafician și prozator cu o bogată activitate editorială, unul dintre cei mai activi și mai cunoscuți promotori ai acestui gen în țara noastră, realizatorul prezentării grafice a Istoriei benzii desenate românești și a Dicționarului benzii desenate din România alcătuite de Dodo Niță – este prezent cu o lucrare (foto 3) ce reflectă ușurința și spontaneitatea cu care își concepe ilustrațiile păstrând în permanență o bună corelare între idee, concept și desen.
De-a lungul timpului am urmărit cu interes activitatea artistică a lui Valentin Tănase – unul dintre artiștii de marcă ai artei românești contemporane, pictor, grafician, sculptor, creator de benzi desenate și ilustrații de carte – și am fost întotdeauna plăcut impresionată de lucrările sale ce pendulează, de cele mai multe ori, între simbolism și suprarealism. În multe dintre compozițiile sale femeia constituie elementul central în jurul căruia gravitează întreg universul. Prezența acesteia o regăsim și în lucrarea din această expoziție în care artistul conferă atribute feminine rigidității metalice a unei nave spațiale, toate elementele fiind redate cu o grafie fină și o cromatică ce pune în valoare materialitatea vehiculului spațial.
Prezența feminină o regăsim și în lucrarea lui Dorel Găină – maestru al fotografiei și formator al multor generații de studenți în cadrul Universității de Artă și Design din Cluj, secția Foto-video – în realizarea căreia îi regăsim bine cunoscutele calități de desenator și cunoscător al valențelor cromatice în redarea materialității atât a corpului feminin, cât și a penajului căruia a reușit să-i confere vizual naturalețea.
De asemenea nu poate trece neobservată lucrarea lui Adrian Barbu – autor de benzi desenate și ilustrator de carte, scriitor, traducător, co-fondator și coordonator al Comics Club Cluj – lucrare realizată într-o manieră clasică, cu un desen bine stăpânit, care surprinde prin asocierile de elemente grafice echilibrate și inedite, minuțios redate, ce îmbină lumea reală cu cea fantastică.
Tot într-o manieră grafică ce poate fi catalogată ca fiind clasică este și lucrarea lui Radu Gavrilescu – unul dintre cei mai îndrăgiți ilustratori de carte pentru copii și creator de benzi desenate – ce impresionează prin felul în care este ilustrat grafic momentul de întâlnire, într-un spațiu selenar arid, a unui cosmonaut cu un animal extraterestru.
De asemenea este de remarcat nota de umor pe care o regăsim în lucrarea lui Emanuel Pavel – ilustrator de cărți pentru copii de peste 12 ani – o aluzie la Hamletul shakespearian care ne îndeamnă să ne punem întrebarea „Oare și roboții au Hamletul lor ?”.
Grafica de copertă a constituit pentru mulți graficieni o preocupare constantă și provocatoare, dar doi dintre artiștii care expun la această ediție a ConAnt au avut o activitate mai susținută în această direcție și au reușit să-și pună amprenta asupra concepției grafice a cărților SF. Unul dintre aceștia este Walter Riess, arhitect, grafician și ilustrator de carte. El este cel care în anii ’90 a dat un aer proaspăt coperții Almanahului Anticipația, iar lucrarea din această expoziție (foto 9), realizată în tempera cu aerograful și intervenții de pensulă, este macheta uneia dintre ele. Adoptând un stil meticulos, îngrijit, Walter își concepe compozițiile îmbinând elemente reale cu unele imaginate de el dând astfel un aer de veridicitate întregii compoziții.
Tudor Popa – considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți ilustratori SF din România de după 1990 – este cel care a adus o schimbare în stilul coperților de carte SF editate de Nemira rămânând în memoria tuturor cititorilor români pentru multă vreme. Lucrarea din această expoziție este un exemplu de ilustrare a unor spații citadine, aglomerate și super tehnologizate ce nu par a fi prea departe de realitatea prezentă.
Lucrarea lui Valentin Ionescu – grafician cu o bogată activitate artistică expozițională și editorială, printre altele și membru fondator al Uniunii Artiștilor și Scriitorilori de SF – a fost realizată în una din zilele Taberei de vară Atlantykron, dedicată studiului și interconectivității dintre tineri români și oameni de știință, ce are loc anual la Capidava. Ea este realizată în tehnica acuarelei, într-o cromatică rafinată de verde și albastru, cu o tușe viguroase, și ilustrează chiar nașterea Insulei Atlantykron din lupta dintre atlanți și kroli.
Remarcăm în toate lucrările din această expoziție că autorii lor, pe lângă stăpânirea de necontestat a desenului, sunt înzestrați și cu bogate resurse imaginative care vin ca o completare la firul narativ al textelor care i-au inspirat în demersul creativ. Astfel, suntem seduși de scenografiile complexe și atmosfera ireală din lucrarea lui Emilian Enache – realizator al majorității coperților Revistei Zin – grafician ce activează în prezent în zona artei digitale, video game illustrations, unde a reușit să îmbine cu succes talentul de grafician cu stăpânirea resurselor programelor digitale.
În zona digitalului regăsim și lucrarea, executată impecabil, ce aparține lui Sergiu Grapă – grafician ce s-a impus pe scena artei românești contemporane cu lucrări situate în zona suprarealistă. Artistul ne demonstrează, prin lucrarea sa (foto 13), complexitatea și capacitatea artei digitale de a lărgi dimensiunile artei și tehnicilor tradiționale, dar nu prin negare a lor, ci tocmai prin fundamentarea lor.
Generația tânără este cu succes reprezentată de doi artiști: Andra Aștefănesei, care prin desenele sale prefigurează noile tendințele ale benzii desenate în viziunea tinerilor artiști, și Bogdan Nicolae Imurluc ce ne prezintă o adevărată imagerie fantastică transpusă tridimensional, miniatural, o ingenioasă serie de animale mai mult sau mai puțin fictive a căror detaliere și dezinvoltură a execuției le conferă un aer de veridicitate.
Privită în ansamblu, expoziția ne incită să aflăm mai multe despre acest domeniu vast, dar prea putin popularizat la noi, al artei science fiction, al benzilor desenate și ilustrației de carte atât de bine reprezentate de artiști români precum cei care au participat la acest eveniment. Îmi doresc foarte mult ca acesta să fie începutul unui lung șir de expoziții dedicate acestei ramure a artei vizuale contemporane.