Magia culorilor – expozitie de pictura si arta decorativa

Expoziția MAGIA CULORILOR reunește o serie de lucrări ale unor artiști plastici, unii aflați la prima lor expoziție, alții având în spate o bogată experiență și numeroase participări. Nu este greu de remarcat diversitatea de stiluri, de modalități și tehnici de redare vizuală pe care artiștii le-au ales pentru a-și comunica mesajele și tocmai această multitudine de tendințe declanșează acea provocare a privitorului de a citi în mai multe limbaje. Intenția mea este, prin cele câteva cuvinte despre artisti și lucrările lor din expoziție, să ofer o cheie de descifrare, un punct de pornire, o scânteie declanșatoare, dar și să stârnesc interesul iubitorului de artă de a se îndrepte către acea lucrare, care i se pare mai apropiată de sufletul său, și să o achiziționeze pentru a se bucura oricând dorește de acel sentiment pe care i-l trezește.

VASILICA MARINA CĂLUȘER ne propune trei lucrări de pictură în ulei sau tehnică mixtă, pe diverse suporturi, pânză sau lemn stratificat, care reflectă în primul rând sensibilitatea și vitalitatea unei artiste ce își alege ca mijloc de comunicare culoarea. Compozițiile sale, adevărate simfonii coloristice, ne dezvăluie o lume a vegetalului construită pe efecte cromatice, combinații și contraste, suprapuneri și asocieri, ce asigură materiei puritate, strălucire. Grădina pulsează de viață, puful păpădiillor abia se țin, instabile, de plantă, moliile, atrase de lumina becului, se învârt năuce în jurul lui. Totul este dinamic, luminos, în tonuri vii, calde, accentuate și de tușele ce umplu de vibrație spațiul tablourilor. Privind lucrările ei nu putem să nu receptăm acea bucurie pe care o are când pictează.

Lui EDUARD COMAN îi place să experimenteze. Lucrările sale din această expoziție ne surprind prin acea îmbinare originală, în cadrul aceleiași compoziții, a două tehnici, cea a picturii pe sticlă și cea a linogravurii, alăturare nu fără sens având în vedere similitidinile stilistice: grafia desenului, acea stângăcie voită a reprezentărilor, simplitatea compozițională. Neacceptând barierele dintre tehnici, Eduard realizează variante coerente ale unor teme biblice des întâlnite în iconografia picturii pe sticlă: Iisus cu vița de vie, Iisus răstignit, Sf. Ierarh Nicolae, reușind să realizeze acea unitate de stil care face posibilă alăturarea unor texturi diferite, sticla și hârtia manuală. Într-o cromatică restrânsă la nuanțe de brun, albastru sau verde, artistul generează efecte remarcabile, dând o nouă dimensiune expresivității vizuale.

Lucrarea domnului EMIL CRAIOVEANU, intitulată Zeu, face parte dintr-o serie complexă expusă cu ocazia expoziției personale de la Galeria de artă din Ploiești, fiind realizată, ca majoritatea lucrărilor sale din această serie, într-o cheie simbolică, cu trimiteri la simbolurile creștine. Păstrând într-o oarecare măsură sintaxa picturală a frescelor bizantine și ascetismul acestora, artistul înclină să utilizeze o policromie discretă, dominată de albastru și ocru atunci când redă atât personajul său înaripat, ce amintește de îngerii reprezentați în frescele bisericilor ortodoxe, cât și reprezentările simbolurilor din acele mici alveole, corespondențe vizuale ale lumii creștine.

ELENA GRIGORESCU  ne propune două lucrări în ulei pe pânză, Rebelle și Necunoscuta, două nuduri văzute din spate, un elogiu adus grației și fascinației feminine. Artista redă în compozițiile sale acele curbe delicate, coapse rotunde, umeri pe care lumina cade discret, transfigurând senzualitatea trupului feminin în frumusețea liniei, a tușelor fluide. Cromatica, bazată pe brunuri sobre, de o subtilitate aparte, raporturi de tonuri fin nuanțate, nu face decât să scoată în evidență siguranța desenului.

DELIA HAȘEGAN  ne prezintă o compoziție clasică, dominată de un tonic sentiment al atmosferei, în care artista redescoperă farmecul pitoresc al unui colț al Sibiului, copleșit de iarnă. Claritatea paletei cromatice accentuează expresivitatea peisajului citadin, încărcat de o luminozitate aparte generată de griurile albastre ale cerului și zăpezii. Toate liniile directoare conduc către centrul de interes al compoziției, format de înșiruirea clădirilor vechi dominate de turnul Bisericii Evanghelice, zăpada legându-le pe toate osmotic în armonii poetice. Întreaga compoziție este trecută însă prin acel filtru al sensibilității artistei care reușește să privească dincolo de banalitatea unei viziuni concrete, construind astfel o imagine inedită.

CRISTINA DIMUȘ  se dovedește a fi un investigator liric al spațiului românesc. Cele două lucrări ale sale: Casă la Lepșa și Zi de sărbătoare, realizate în tehnica pastelului, utilizând cartonul ca suport, ne introduc în acea atmosferă idilică a satului. Artista este captivată de mirajul rusticității, ruralității caselor țărănești din zona Vrancei și de vegerația specifică ce le înconjoară. Dorind să păstreze amintirea locurilor și a emoțiilor trăite, ea le conferă acea autenticitate printr-o detaliere a elementelor arhitecturale, întreaga compoziție fiind învăluită în tonalități diafane, calme, egale, dovedind că a înțeles sintaxa cromatică și acele relații care se generează între culoare și desen, tehnica pastelului ușurându-i într-un fel scopul.

magia culorilor vernisaj

……………………………………………………………………………………………………………………………

Lucrările de pictură ale lui ALEKSEI CIUCUROVSCHI, The Saboteur, Cosmos Park, ne dezvăluie un artist cu o putere imaginativ-creatoare ce și-a definit o manieră proprie de exprimare plastică. Prin capacitatea intrinsecă a limbajului, a formei sau culorii, prin inserarea unor povești sau a unor imagini-simbol într-o compoziție simplă, lucrările sale ne trimit spre alte coordonate spațio-temporale ale unor stări sau atitudini umane.

MĂDĂLINA GRUBER ne dezvăluie prin lucrările sale pasiunea pentru tematica africană, pentru simbolistica specifică acesteia, pe care o transpune în pictura pe sticlă. Structurate în compoziții decorative de linii sinuoase, combinații grafice, spirale, cercuri, arabescuri, siluete fusiforme, suprafețele lucioase ale sticlei prind viață într-o cromatică puternică, vie, specifică artei africane. Culorile pure, nediluate în intensitate, dispuse alternant, sunt puse în valoare atât de contrastul cu negrul, cât și de prețiozitatea foiței de aur. Artista chiar își denumește lucrările în limba swahili, Adeola – coroana de onoare, Femi – Iubește-mă, Furaha – Fericirea, iar modul în care le interpretează completează atmosfera magică, specifică lumii continentului negru.

ANA MARIA PANAITESCU alege să expună, pe lângă o pictură în ulei, două lucrări de artă decorativă, instalații-obiect, ce au la bază viziunea artistei în fața conceptului de potir ca simbol creștin, pe care îl recompune, îl ascunde și îl redescoperă. Îl recompune în pictură prin renunțarea la un punct de vedere fix, găsind o soluție estetică proprie de a înscrie într-un hexagon un obiect tridimensional, îl ascunde și redescoperă în lucrarea Potir Assembage ce ne trimite la o percepție arheologică. O restaurare a formei, o recompunere a unui spațiu depozitar o remarcăm în lucrarea Assemblage, o compzțiție concepută ca o rețea de plinuri și goluri ce înglobează materia prețioasă conținută de sticluțe.

Lucrarea ANDEI GHEORGHIU, Vioară, realizată în tehnica uleiului pe pânză, ne dezvăluie o artistă care dovedește capacitatea de a construi simplu, în armonii cromatice discrete, lăsând privirea să asocieze tactilitatea obiectelor bine definite cu materialitatea lor concretă. Această natură statică este concepută prin alăturarea unor obiecte banale, un vas cu flori și o vioară suspendată, ce se detașează pe un fundal neutru, marmorat, construit într-o cromatică ce combină întreaga gamă coloristică a tabloului. Artista echilibrează în mod fericit compoziția introducând acea ramă neagră cu inserții colorate, transformând compoziția în lumina idealului său estetic.

MELANIA CHITUC, ne propune două lucrări în ulei pe pânză, Arcadă albastră și Tunelul, a căror compoziție ne trimite cu gândul la principiile tehnice și estetice ale lui Seurat, a pointilismului, cea a construirii prin tușe mărunte, colorate. Dar artista nu încearcă să disciplineze suprafețele, dimpotrivă, prin tușele sale suprapuse, între care lasă spații albe, de respirație, care aerează suprafața pânzei, prin cromatica restrânsă, ea construiește acele spații vibrante. Adâncimea tunelului, rotunjumea arcadelor sunt generate optic prin culoare, prin intensitatea și tonalitățile pe care i le conferă acesteia, limitându-se în lucrarea Arcadă albastră, la albastru, sau în cealaltă lucrare, la verde, culori pe care le închide sau deschide în funcție de rolul pe care li-l atribuie în compoziție.

Lucrările cu care MIHAI EUGEN MARINESCU  a ales să se prezinte la această expoziție de grup, Bufon, Portret, Romantic Lady, ne dezvăluie faptul că ne confruntăm cu o stilistica matură a unui artist cu o bogată activitate artistică, ce s-a concretizată în numeroase paricipări la expoziții în țară și în străinătate. Îmbinând tehnica pastelului cu cea a acuarelei, cu o mare siguranță a gestului și eliberat de constrângerile unei redări fidele, artistul construiește acele portrete în tuș, pline de un dinamism dus uneori până la extrem. El crează acele chipuri impersonale printr-o rețea de linii energice sau prin descopuneri, lăsând ochiul să recompună, ca în cazul Bufonului, scriitura labirintică. Suprafețele sunt vibrate de un amestec de laviuri discrete ce sudează ansamblul într-o atmosferă aproape monocromă.

Lucrarea lui PETRE EMANUEL GHERGU, Sămânță, este o compoziție încărcată de simbolism, ce urmărește ideea de sămânță ca unitate generatoare a vieții, dar și pe aceea cu semnificații spirituale ce se regăsește în Pildele lui Iisus. Artistul traduce vizual această simbolistică printr-o compoziție clară, geometrică, dusă spre abstract, de o mare intensitate expresivă generată și de o cromatica telurică, accentuând elementul spiritual printr-o simplitate golită de artificii. Alegerea lemnului ca suport întărește sentimentul organicității.

Roxana Bărbulescu – critic de artă

magia culorilor