A merge pe urmele lui Brâncuși înseamnă a păși timid, dar cu toate simțurile deschise pentru a recepta și simți plăsmuirile unui artist ce a înnobilat, prin întreaga sa creație, spiritualitatea neamului nostru românesc conferindu-i universalitate. Cei cinci artiști care expun astăzi în spațiul Institutului Cultural Român din Madrid: Lucia Juncu, Cornelia Căruntu, Cerasela Dragoș (AvanuC- nume de artista), Mihai Gavril și Florin Hutium, au reușit, abordând mai multe tehnici de exprimare plastică – de la acuarelă, pictură pe pânză până la tehnică mixtă ce include colajul – să exprime vizual o frântură din universul brâncușian atât de complex.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Fie integrând în compoziții imagini ale lucrărilor reprezentative ale sculptorului român, precum Coloana infinitului sau Masa tăcerii, fie ilustrând meleagurile mult îndrăgitei Hobița în care acesta a trăit în prima parte a vieții și din care a extras esența lucrărilor sale, cei cinci artiști au reușit, într-o manieră personală, să-și exprime vizual propriile percepții asupra artei și vieții lui Brâncuși. Expoziția urmează un fir nevăzut ce conduce privitorul, precum firul narativ al unui film, într-o dimensiune spirituală pe care artiștii expozanți au definit-o prin simbioza dintre propriul univers și cel brâncușian.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Astfel, atrase de mirajul peisajelor de la Peștișani sau Hobița, de lumina ce parcă are o intensitate cu totul aparte atunci când învăluie aceste meleaguri, regăsim în lucrările Luciei Juncu, Corneliei Căruntu și Ceraselei Dragoș Avanu spiritul locurilor atât de dragi lui Brâncuși redat în trei viziuni ce se diferențiază net între ele.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Cu un simț al valorilor picturale și o bucurie a gestului firesc de a picta, Lucia surprinde împrejurimile pitorești ale Peștișaniului într-o manieră ce se apropie de sintetismul formelor postimpresioniste iar din viziunea ei, cu puternice accente personale, transpare din toată frenezia cu care așterne tușele o anumită doză de melancolie. Spre deosebire de Lucia, Cornelia, printr-o abilitate distinctă de a manipula culoarea punct cu punct, a reușit să ajungă la esența imaginii reale, punând accentul, prin simplitatea compozițională cu care redă același peisaj surprins în diverse momente ale zilei, pe valoarea uniunii dintre cer și pământ care pentru Brâncuși a avut o mare importanță în creația sa.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Cerasela a surprins în lucrările sale atmosfera solară a peisajelor inundate de o lumină ce fuzionează armonios cu culoarea și în care vegetalului i se conferă sensibilitate umană. De asemenea, sunt compoziții din care nu lipsește albastrul nesfârșit al cerului către care tind și păsările lui Brâncuși. Această evocare a Peștișanilor pe care Cerasela o face în acrilicele si acuarelele sale este completată de ilustrarea interiorului intim al casei țărănești ce subliniază importanța pe care sculptorul o acordă spațiului.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Profund atașat de spiritualitatea poporului român și de patrimoniul nostru național, Mihai Gavril, în lucrări sale în care recurge la îmbinarea colajului cu pictura, pune accentul pe evocarea formelor din sculptura lui Brâncuși. Într-o viziune caleidoscopică, Mihai integrează, prin intermediul nuanțelor de albastru, ce sunt amprente cromatice specifice lucrărilor sale de pictură, imagini ale operelor de referință ale lui Brâncuși, situându-le într-un spațiu neconvențional ale cărui coordonate spațio-temporale trimit către prezent.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Într-o viziune modernistă, artistul Florin Hutium integrează în compozițiile sale formele romboidale și ovoide ale lui Brâncuși reconfigurându-le pe suprafețe concepute ca un joc al pattern-urilor în care nuanțe subtile de albastru și ocru contribuie la armoniosul echilibru al valorilor.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Să mergem pe urmele lui Brâncuși este o necesitate pe care o simțim cu toții pentru că e în AND-ul nostru. Este o nevoie spirituală pe care, chiar dacă poate nu o conștientizăm, trebuie să ne-o satisfacem în diverse moduri care se apropie mai mult de percepția sufletului nostru: privind, citind, pictând, sculptând, scriind sau chiar ascultând.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Cei cinci artiști, prin talentul cu care au fost hărăziți, au reușit să transpună în compozițiile lor dedicate sculptorului român și ceva în plus. Ei și-au înnobilat lucrările cu propriile sentimente pe care întregul univers al lui Brâncuși l-a produs asupra lor, iar noi, când le privim tablourile prezente pe simezele ICR-ului din Madrid, realizăm că opera lui Brâncuși, cu toate atributele ce o însoțesc, a depășit în mod cert timpul.
Roxana Bărbulescu, critic de artă