Salonul de primăvară 2018 – Filiala Constanța a UAPR, Biblioteca Națională a României

Iată-ne din nou alături de lucrările artiștilor Filialei Constanța a UAPR, plasticieni cu a căror manieră de redare plastică ne-am familiarizat datorită expozițiilor precedente. Abia așteptăm la fiecare ediție să vedem cu ce noutăți ne mai încântă, ce au mai lucrat în perioada dintre saloane. Și nerăbdarea noastră este pe deplin satisfăcută de aceste discursuri vizuale care se îmbină atât de firesc, se completează unele pe altele, impregnând acestui spațiu expozițional al Bibliotecii Naționale personalitatea artiștilor ce se degajă din fiecare lucrare în parte.

roxana barbulescu - UAPR Constanta 3
Având în vedere zona geografică în care locuiesc sau au locuit, ca în cazul lui Constantin Grigoruță, artiștii, este firească predominanța peisajelor marine sau de la Dunăre, de la Topalu în special, în lucrările lor. Astfel Constanța Petrescu Dănilă, receptivă la valențele multiple ale peisajului, ne prezintă o serie de compoziții în care lumina, culoarea și desenul, într-un echilibru perfect, redau atmosfera dunăreană în miez de vară, lucrări aflate stilistic în opoziție cu cele ale Laurei Nistorescu-Seniuc ce cultivă, printr-un rafinament coloristic, formele fluide, aproape topite în atmosferă, sau cu cele ale Eugeniei Leca Botezatu care, printr-o claritate formală, reconstituie atmosfera plajelor cu solaritatea specifică.

……………………………………………………………………………………………………………………..

01. constanta petrescu danila

Constanta Petrescu Danila

02. laura nistorescu seniuc 1 f

Laura Nistorescu Seniuc

03. eugenia leca botezatu

Eugenia Leca Botezatu

……………………………………………………………………………………………………………………..
Atras de peisajele citadine la fel de mult ca de cele marine, Constantin Grigoruță asociază în acuarelele sale transparențele culorilor de apă cu redarea luminii puternice a verii, ambele susținând liniile unui desenul sigur. Citadine sunt și lucrările lui Cătălin C. Botezatu care a ales să redea pridvorul Bisericii Colțea din București într-un mod inedit ca structură compozițională, datorită punctului din care privește autorul subiectul pe care dorește să-l redea, punând accentul și pe jocul de lumină umbră. Printr-o simplă mutație stilistică, Dana Călcâi Gherghe își îndreaptă atenția către banalitate sau degradare arhitecturală cărora le conferă printr-o cromatică rafinată, frumusețe, învestind unui șir de scaune vechi de lemn sau unei fațade de casă o strălucire aparte.

……………………………………………………………………………………………………………………..

06. dana calcai gherghe 2 f

Dana Calcai Gherghe

04. constantin grigoruta

Constantin Grigoruta

05. catalin botezatu

Catalin Botezatu

 

……………………………………………………………………………………………………………………..

Prezența satului dobrogean este un motiv recurent în multe din lucrările din această expoziție, fie că este redat cu o spontaneitate a desenului accentuat de laviuri discrete, ca în lucrările Iolandei Manolescu, fie că se descompune în tușe de culoare ca într-un mozaic, meșteșugit dispuse, ca în lucrările lui Niculaie Morărescu sau în combinații expresive a suprafețelor de culoare ca în cele ale lui Ignat Ștefanov în care elementele figurative tind să se dizolve în mase de culoare.

……………………………………………………………………………………………………………………..

08. niculaie morarescu

Niculaie Morarescu

07. iolanda manolescu

Iolanda Manolescu

09. ignat stefanov

Ignat Stefanov

 

 

……………………………………………………………………………………………………………………..
Parcă simțindu-se constrâns de suprafața limitată a pânzei Florin Ferendino o lărgește cu încă două părți realizând acest triptic în care geometrismul compozițional și echilibrul cromatic se combină într-o imagine panoramică în care artistul încearcă să cuprindă întreaga imagine a satului.
Tudor Mirescu alege ca tematică tot peisaje marine, însă din Malta, punând accentul, atunci când redă apa ca emblemă a instabilului, pe o cromatică predominant albastră, tare, specifică acelei zone, ce ocupă aproape întreaga suprafață a tabloului.

……………………………………………………………………………………………………………………..

10. florin ferendino

Florin Ferendino

11. tudor mirescu

Tudor Mirescu

 

……………………………………………………………………………………………………………………..
Depărtându-ne de peisagistică, ne îndreptăm atenția către opusul acesteia. Adept al figurativului Niță Ioan Manolescu experimentează și latura abstracționismului, păstrând în lucrarea sa totuși unele reminiscențe, vagi, ale lucrărilor sale figurative ce se remarcă în regimul cromatic și în modalitatea de așternere a tușei.
Înclinația spre puritatea formală o remarcăm și în lucrările abstracte ale lui Adrian Chilipirea atras de spontaneitatea gestului din care rezultă tușa sau pata de culoare. Către soluții stilistice bazate pe o morfologie a culorilor, a efectelor combinării lor prin suprapuneri își îndreaptă atenția Lelia Rus în seria sa de lucrări, mergând însă pe două linii cromatice ocru și albastru.

……………………………………………………………………………………………………………………..

nita ioan malolescu

Nita Ioan Manolescu

Lelia Rus

Lelia Rus

13. adrian chilipirea

Adrian Chilipirea

…………………………………………………………………………………………………………………….
Lucrările Mihaelei Ciuștea se remarcă prin modalitatea prin care aceasta reușește să creeze o scară de valori cromatice în care albul își impune statutul de factor suprem al expresiei și prin adoptarea unui limbaj voit simplist, naiv. Narațiunea își găsește corespondențe atât în lucrările Lorettei Băluță care și-a găsit firești afinități cu legendele mitologice în ilustrarea cărora subordonează meșteșugul desenului și al așternerii culorii, punând accentul pe simbolistica acestora, dar și în cele ale Alexandrei Bădilă ce ne prezintă o lucrare din seria celor dedicate Vechiului Testament, Alungarea din Rai în realizarea căreia găsește un bun prilej de exaltare cromatică a unei atmosfere luxuriante ce accentuează componenta dramatică a momentului.

……………………………………………………………………………………………………………………..

15. mihaela ciustea

Mihaela Ciuștea

16. loretta baluta

Loretta Baluta

17. adriana badila

Adriana Badila

……………………………………………………………………………………………………………………..
Rafinamentul narativ ce se extinde spre o evocare a unor realități și trăiri interioare îl regăsim în lucrările Doinei Misian. Ea metamorfozează realul prin afirmarea unui suport ideatic și o esențializare nuanțată liric de laviurile discrete de galben și violet, bazându-se pe valențele picturii pe sticlă și ale hârtiei fotografice voalate.
Rămânând în registrul sticlei ca suport, privim lucrările lui Alex Șerbănescu. Efectele cianotipiei care dau un aspect antichizat suprafețelor și imaginația cu care artistul își concepe compozițiile și își alege subiectele sunt ingredientele suficiente pentru a ilustra o lume care e dincolo de timp și spațiu, dându-ne impresia că asistăm la derularea unei fabuloase mitologii în care reprezentarea peștelui, scoica și statuia lui Ovidiu sunt elementele de bază.

Trecând în alt registru, al picturii pe pânză, prezența figurii umane se remarcă în lucrările lui Aurelian Broască în care centrul de interes îl constituie portretul unui copil aflat la o vârstă fragedă, pe fața căruia se citește fie mirarea conștientizării existenței unei lumi de dincolo, reprezentată de acel craniu de animal, fie dezamăgirea nereușitei zborului cu aripi de carton.

……………………………………………………………………………………………………………………..

18. doina misian

Doina Misian

alex serbanescu

Alex Serbanescu

20. aurelian broasca

Aurelian Broasca

……………………………………………………………………………………………………………………..

Abstractizarea spațiului ce-l înconjoară, prin dispunerea doar a unor suprafețe de culoare, pune accentul pe această reprezentare prin copil a unei trăiri chiar a lui petrecută în copilărie.
O cu totul altă abordare a portretului o regăsim lucrările lui Marcel Grigore unde figurativul se identifică în structuri cromatice, prezența umană abia distingându-se, pânzele sale trebuind a fi privite de la distanță pentru a le recepta adecvat vizual, distanțarea atenuând impresia de fărâmițare cromatică.
Concentrându-se tot pe ideea figurii umane, în lucrarea sa, Mariei Teodorescu redă primele momente din viața unui bebeluș, surprinzând foarte bine acel prim moment de contact cu viața și afectivul pe care încearcă să-l ilustreze în forma lui primară.
O altă modalitate de a construi un portret îl remarcăm în lucrările lui Georgian Apostolache ce alege ca mijloc de exprimare plastică tehnica colajului pentru a-l realiza practic prin recompunere, printr-un joc de frânturi de imagini bine alese, un foto montaj peste care intervine grafic, cu linii de o neglijență voită, bine dirijată, sau cu caligrafii.

……………………………………………………………………………………………………………………..

21. marcel grigore

Marcel Grigore

Georgian Apostolache

Georgian Apostolache

22.maria teodorescu

Maria Teodorescu

……………………………………………………………………………………………………………………..
Decorativul este reprezentat în această expoziție de Velula Filiz în ale cărui lucrări deslușim armonia geometrică a pieselor metalice, chei, șuruburi, șpanuri sau a altor obiecte, nasturi, bucăți de lemn asupra cărora a intervenit pentru a le da aspect metalic, toate dispuse într-un joc ingenios, plin de dinamism. În opoziție se află lucrări Iolandei Manolescu, o îmbinare reușită a delicateții cu priceperea de a asocia diverse materiale textile, viu colorate și cu densități variate, asamblate decorativ printr-o rețea de cusături.

……………………………………………………………………………………………………………………..

23. velula filiz 2

Velula Filiz

24. iolanda manolescu

Iolanda Manolescu

……………………………………………………………………………………………………………………..
Nu vreau decât să mai subliniez faptul că lucrările aflate pe simeze își găsesc un corespondent stilistic în cele aflate în vitrinele sălii de expoziție, desene, acuarela care întăresc căutările stilistice ale artiștilor prezenți la Salonul de primăvară 2018.

Roxana Bărbulescu – critic de artă

roxana barbulescu - UAPR Constanta 7roxana barbulescu - UAPR Constanta 17roxana barbulescu - UAPR Constanta 4