Proiectul Asociației Culturale ARTAR de a organiza o serie de expoziții care să reunească lucrările a doi artiști vizuali, unul deja consacrat, celălalt aflat la început de drum, se continuă cu cea a artistelor Cerasela Dragoș AvanuC și Eliseea Faur, expoziție intitulată sugestiv: TIES BEWEEN VISIONS.
Acest proiect este pentru mine unul de suflet și îi mulțumesc Ceraselei pentru încrederea pe care mi-a acordat-o anul trecut atunci când i-am propus să expună împreună cu micuța și foarte talentata artistă Sofia Matei. Se pare că Ceraselei i-a plăcut foarte mult expoziția care a rezultat din acest, pot să-i spun, experiment curatorial, pentru că anul acesta propunerea a venit din partea ei prezentându-mi-o pe Eliseea Faur și lucrările ei. Astfel, mecanismele s-au pus în mișcare și rezultatul este ceea ce aveți plăcerea să vedeți astăzi.
Ca de fiecare dată, Cerasela ne surprinde și în această expoziție cu lucrările sale realizate în acuarelă, în acrilic sau în combinații inedite ale acestora, precum și în tehnica ce i-a devenit foarte familiară, cea a colajului, lucrări în care ne revelă, într-o maniera care deja îi este specifică, noile sale căutări în plan artistic.
Păstrându-și apetența pentru o tematică ce a îndrăgit-o dintotdeauna, pentru că se apropie cel mai mult de sufletul ei, precum peisajele, colțurile citadine sau naturile statice cu flori sau obiecte, Cerasela imprimă un suflu nou lucrărilor sale din această expoziție ce rezidă din căldura și vitalitatea sentimentelor pe care le are în momentul în care pictează.
De aceea, când îi privim lucrările ne simțim invitați într-o conversație plastică în care cuvintele nu-și au rostul, ci doar senzațiile. Pentru că despre senzații și inedit este vorba în lucrările sale din această expoziție, despre imortalizarea momentului și vibrația luminii care transpare, învăluie și construiește.
\ Am spus-o de nenumărate ori, și o spun și acum cu aceeași sinceritate, că am admirat întotdeauna în lucrările ei modul în care manevrează lumina, modul în care îi pune în valoare efectele, variațiile sau intensitățile ei.
Cel mai bine vedem această calitate în peisaje, precum cel din lucrarea Pădurea Baciului, dar și în cele din seria miniaturală intitulată Impresii din vacanțe în care ne sunt dezvăluite frumusețile ascunse ale unei realități obișnuite, dar cărora de imprimă o aură de prețiozitate. Străzi în care lumina transpare prin frunzișul pomilor, interioare de curți, grădini inundate de flori sunt imortalizate ca niște decupaje pline de spontaneitate și vervă într-o armonie cromatică în perfectă concordanță cu momentele zilei.
Cerasela are o vitalitate aparte pe care reușește să o transmită în lucrările sale, de aceea niciodată nu va trata un subiect din care să nu răzbată lumina, viața. Această calitate o remarcăm și în seria de naturi statice în care, la o primă aruncare a privirii, atenția ne este captată de ingenioasele soluții compoziționale, de simplitatea lor, așa cum vedem în Natură statică cu ceramică sau Natură statică cu sticlă și roșii, dar și de armonizarea expresivă a efectelor cromatice, așa cum bine remarcăm în Flori galbene în vas albastru sau Roșu de Paște. Cerasela respinge imitația facilă în favoarea senzației, exemplul elocvent fiind lucrarea Mere.
Prin tot ce ne prezintă în această expoziție, Cerasela Dragoș AvanuC reușește să dovedească o bună înțelegere atât a materialității, cât și a aspectelor trecătoare ale unui peisaj, ceea ce demostează că este o artistă cu o mare mobilitate și ingeniozitate în abordarea limbajului plastic, indiferent de tehnica pe care o utilizează în lucrările sale – cea a acuarelei, a picturii în acrilic sau colaje. Dar, pe lângă toate aceste calități artistice, o admir pentru inepuizabila receptivitate pentru orice provocare, indiferent din ce direcție vine.
Eliseea Faur, acum studentă la o facultate de prestigiu de Design din Pittsburg, este o tânără artistă a cărei pasiune pentru artă a pornit, încă din copilărie, prin atracția pentru design, chiar dacă în acel moment nu a conștientizat această înclinație aparte.
Primele obiecte au prins contur atunci când a creat mici obiecte din hârtie puse în mișcare de mecanisme inventate de ea din materiale simple, neconvenționale. Treptat a descoperit culorile, cărbunele și tușul și a realizat că-și dorește foarte mult să deslușească tainele picturii sau ale graficii, să le găsească mecanismele ascunse prin intermediul cărora imaginile prind viață pe suprafețele imaculate ale suporturilor picturale.
A vorbi, în acest moment, despre stilul Eliseei este prematur pentru că ea încă mai este, ceea ce e firesc pentru vârsta ei, în perioada de căutări intuitive și acumulări. Este o tânără căreia îi place mult să studieze pentru că e conștientă de importanța cunoașterii tehnicilor și stilurilor în artă. Dar, ceea ce apreciez foarte mult la ea este faptul că nu-i este suficient doar să caute ce-i place, ci, mai mult, ea vrea să înțeleagă de ce este atrasă de un anumit stil sau o anumită manieră de a picta, ea vrea să învețe cum se utilizează o anumită tehnică sau care sunt valențele ascunse ale cromaticii.
Toate aceste întrebări și răspunsurile pe care le găsește la ele dovedesc din plin capacitatea Eliseei de a pătrunde în structura unei lucrări de artă și de a extrage de acolo tot ceea ce consideră că ar putea-o ajuta în construirea propriului stil.
De aceea, lucrările pe care Eliseea ni le propune în această expoziție, și care au format portofoliul cu care a fost admisă la facultatea din Pittburg, sunt foarte diverse atât stilistic, cât și tematic, dar din toate tablourile sale transpar mai multe calități ce vin ca o completare la talentul ei nativ care este, de altfel, de necontestat.
Aceste virtuți artistice le regăsim în tot ceea ce creeaza Eliseea și sunt generate de amestecul dintre impecabila viziune a spațiului – ce este însoțită de abilitatea de a desena structuri complexe -, stăpânirea desenului și buna cunoaștere a valențelor cromatice.
Lucrările Eliseei se reorientează către principii estetice ce pornesc de la un fotorealism dus în zona pop-art-ului, cum vedem în lucrările Introspection sau One and Double, și continuă printr-o fază de deconstrucție, foarte bine ilustrată în compozițiile Crumpled Play și Overstimulated, pentru ca, în final, să ajungă, într-o tentă non-figurativă, la o recompunere prin colaj, așa cum vedem în Where the Two World Collide.
Privindu-i lucrările, pot spune cu certitudine că Eliseea Faur a reușit să le imprime acea particularitate aparte ce are capacitate de a ne antrena simultan gândirea și percepția, și cred că reușita acestui demers artistic rezidă din maniera prin care tânăra artistă a conferit realității o profunzime racordată la propria subiectivitate.
Roxana Bărbulescu – critic de artă