Expoziția „Amprente populare” s-a concretizat din dorința de a veni în întâmpinarea sărbătorii iei, din 24 iunie, dar și din necesitatea de a repune în valoare moștenirea atât de valoroasă a spiritului românesc. Dorința de a se alătura acestui proiect de promovare a valorilor naționale a atât de multor artiști, mi-au întărit convingerea că tematica populară este una foarte îndrăgită ce oferă resurse inepuizabile de interpretare.
Diversitatea manierelor de exprimare plastică ale celor 22 de artiști expozanți, a felului în care fiecare transpune în lucrările lui tematica aceasta cu specific tradițional românesc, a contribuit la construirea unui spațiu plin de dinamism, de culoare, în care lucrările ne țin țintuiți în fața lor pentru a descoperi noi și noi detalii pe care poate nu le-am sesizat din prima clipă.
Astfel, este la fel de puternic impactul asupra noastră cel exercitat de lucrări precum Universul popular în care Constanța Petrescu Dănilă a pus atât de ingenios în relație culoarea și simbolul într-un joc cromatic bine echilibrat, sau ale Violetei Carp Satul, Ograda și Câmpul în care elementele rurale ajung până la o sintetizare aproape abstractă în acorduri cromatice stinse.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
Aceeași apetență pentru culoare o remarcăm atât în lucrările lui Silviu Ioan Soare Amintire sau Personaj, reinterpretări ale portretelor specifice țărănești într-o manieră ce te trimite cu gândul la mozaicurile bizantine, cât și în cele ale Brîndușei Mateș Stanciu, ce leagă spiritul portului românesc de cel al casei regale și al divinității, într-o Lume întrețesută, așa cum chiar ea o definește.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
Scoarțele moldave sau oltenești, prin geometrismul și stilizările modelelor specifice zonelor din care fac parte, capătă în lucrările artistei Carmen Văideanu noi valențe prin amestecul de rigoare și delicatețe cu care sunt integrate în naturile statice cu fructe sau flori.
Decorativismul stilizat se regăsește și în lucrările în pastel ale Corinei Cadariu care sunt la granița dintre simbol și abstracție, gestul spontan și bogăția imaginativă fiind două instrumente cu care artista realizează, într-o viziune plastică personală, un spațiu imaginar.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
Reprezentarea spațiului rural, cu ulițe și case pitorești sau coline cu căpițe de fân, toate învăluite de atmosfera liniștită specifică satului românesc, constituie una dintre temele cele mai îndrăgite de artiștii expozanți, indiferent de modalitatea plastică de exprimare, pictură în ulei sau acrilic pe pânză sau acuarelă.
Astfel, în lucrările lui Dorin Apreutesei Casă țărănească sau Moara lui Aristide remarcăm modalitatea în care artistul, printr-o claritate a redării și o tușă fină, pune în valoare elementele specifice arhitecturii țărănești într-o manieră total diferită de cea a lui Florin Lungu care topește practic formele, casele, personajele umane fiind învăluite în acorduri cromatice rafinate.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
În schimb, lucrările Danei Nechita, Uliță la Hârsa și Peisaj la Muzeul Satului, într-o dominantă a verdelui, ne introduce într-o lume a ruralului învăluită într-o atmosferă tonică, luminoasă ce ne captează prin vitalitatea redării, în opoziție cu acuarelele Singurătatea și Marginea de sat ale lui Nicușor Mîțu Coșca ce surprind prin modul în care artistul reușește să redea atmosfera satului bazându-se pe efectul de transparență și difuziune a culorilor de apă.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
Pline de o încărcătură lirică și o aparentă fragilitate a naturii sunt atât lucrările Eugeniei Niculescu, Cer de iarnă sau Cumpăna în care artista reușește să creeze suprafețe pline de lumină, cât și cele ale Elenei Morozan, încărcate de vitalitatea florilor din traistă, sau cele ale Mariei Fătu, Peisaj de iarnă sau Pajiște cu căpițe, a căror tentă gravă, datorată nuanțelor închise de brun, contrastează într-un mod plăcut cu albul zăpezii.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
Manierele diferite prin care casele țărănești sunt redate în lucrările Cristinei Grigorescu, Casa străbunicii, ale Dorianei Habian Casă de munte și ale lui Mircea Corcodel, Casă argeșeană au în comun nostalgia spațiului rural. Fie că accentul este pus pe atmosfera creată în jurul locuințelor de țară, ca în lucrările Cristinei sau ale Dorianei, fie că este pus pe elemente specifice de arhitectură care le fac identificabile, ca în lucrările lui Mircea Corcodel sau ale lui Mihai Eugen Marinescu, a căror grafism tinde spre esențializare, fiecare tablou degaja un sentiment al familiarității.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
Subjugați de inepuizabila frumusețe a interioarelor locuințelor țărănești, de multitudinea obiectelor decorative specifice ce se regăsesc în acest spațiu intim: carpete, vase de lut, farfurii, fețe de masă, sau de mobilier din lemn, Cerasela Dragoș Avanu și Alin Daniliuc au reușit, folosindu-se de valențele specifice acuarelei, să redea în lucrările lor, printr-un joc cromatic de roșu și griuri colorate, un adevărat univers decorativ popular învăluit de poezia unei rafinate lumini.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
Dacă lucrările Octaviei Tandea degajă candoarea nealterată a basmelor populare, a siluetelor feminine senine cu chipuri luminoase, cele ale Iuliei Șchiopu ne introduc în lumea enigmatică a personajelor-păpuși, redate cu o deosebită finețe a tușei care te trimite cu gândul la fragilitatea obiectelor de porțelan.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
Așa cum am spus și mai devreme, obiectele decorative din vitrine, vin să completeze imaginea de ansamblu a expoziției. Astfel, păpușile Luciiei Ioniță, îmbrăcate în costume naționale miniaturale specifice diferitelor regiuni ale țării, semnele de carte ale Irinei Zaharia sau bijuteriile Elzei Ilina, a căror decorații reproduc modelele ce se regăsesc pe iile românești, întregesc acest spațiu dedicat în întregime spiritului popular românesc.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
Roxana Bărbulescu – critic de artă