Toamna este anotimpul în care exuberanța verii își pierde din intensitate, valorile cromatice tinzând spre tonalități ce merg spre acel ruginiu specific acestei perioade, iar gândurile noastre, păstrând un dram din nostalgia verii, al călătoriilor, se îndreaptă firesc spre tihna sărbătorilor de iarnă și albul zăpezii. Remarcăm astfel în majoritatea lucrărilor artiștilor expozanți această trecere de la vară la iarnă, de la culorile calde, tonice ale anotimpului vacanțelor, la cele pline de lumina zăpezii și a sărbătorilor sfinte, toamna intermediind cu specificul ei tranziția dintre cele două momente ale anului.
În această cheie am privit acuarelele CATRINELEI ALEXE în care sunt surprinse ipostaze ale unor colțuri pitorești percepute într-o viziune plină de sensibilitate, artista adaptând paleta coloristică la specificul locurilor și anotimpului, umplându-le de lumină. Aceeași apetență către culoare se resimte și în lucrările ZORAEMEI DRĂGAN, care a găsit un prilej în tematica aleasă să pună în valoare subtilitățile cromatice ale brunurilor și griurilor colorate, însuflețind printr-o armonie coloristică chiar și un spațiu abandonat. MIHAIL GAGEA ne introduce în atmosfera iernii surprinzând dezlănțuirea unei furtuni de iarnă sau liniștea împrejurimilor Sibielului, compozițiile sale fiind învăluite de un lirism aflat sub incidența unor suprafețe fie vibrante, dinamice, fie de un calm odihnitor.
O stare de contemplare ne-o transmite și lucrarea NATALIEI AVERESCU construită într-o armonie rece în care predomină verdele și o gamă nuanțată de albastru, dar și cea a OANEI SLATE, care, prin simplitatea compozițională, ne introduce în atmosfera rece a une nopți de iarnă în pădure, cromatica restrânsă la nuanțe de albastru susținute de alb, deținând rolul principal în definirea acestui cadru.
ALICE VOICILĂ DUGĂEȘESCU iubește acest pământ privit ca parte esențială a identității noastre culturale, iar prin lucrările sale încărcate de o atmosferă ca de poveste în care elementele tradiționale sunt firesc integrate, artista se apropie într-un mod plăcut, ca modalitate de exprimare plastică, de arta naivă.
Lucrarea lui GALIP OZGOREN suprinde un instantaneu din frumosul Pasaj Macca – Villacrosse într-o compoziție în care verva desenului este pusă în valoare de exaltarea cromatică. Personajele sale sunt redate în atitudini dinamice, ca într-un instantaneu fotografic, proiectându-se într-un cadru arhitectural redat în amănunt.
Decorativismul floral capătă valențe deosebite în lucrările lui NELU GRĂDEANU ce găsește în compozițiile sale soluții originale prin proiectarea unui realism floral, într-o continuă metamorfozare cromatică, pe suprafețe înnobilate de foițe de aur, dar și în cele ale CRISTIANEI CĂTUNEANU care exploatează efectele subtile ale liniei și culorii, ale formelor delicat sugerate într-un joc al curbelor și geometriei zidurilor. Depășind sfera decorativului, geometrismul controlat al lucrării lui PETRE EMANUEL GHERGU construit din planuri ample de culoare echilibrate de suprapunerile cromatice care centrează compoziția în punctul de întâlnire a celor doua triunghiuri este conexat metaforic ideii de metamorfozare.
DIANA MARIA MITULESCU exersează în lucrările sale formule tehnice mixte, în care amestecul diverselor materiale, cu texturi și densități diferite, dă naștere la aceste compoziții care capătă volum prin detașarea elementelor constitutive de suprafața plană a pânzei, într-un decorativism plin de fantezie. GABRIELA NAFTANAILĂ LEVENȚU optează pentru o formulă compozițională complexă a cărei structură grafică rezultă din combinații de elemente simbolice, precum peștele, clepsidra, scara, ochiul ce se suprapun sau pornesc unele din altele într-un joc al ingeniozității.
Fotografiile lui ADRIAN ALEXANDRESCU ne poartă pe alt continent, cel american, și se vede nu numai prin ceea ce a imortalizat, ci și prin lumina aparte care decantează cromatica ruginie a dealurilor aride specifice Arizonei. Picturalitatea fotografiilor și echilibrul compozițional, plus alegerea de a le printa pe pânză, nu pe hârtie confirmă ideea conform căreia arta fotografică se înscrie cu certitudine în rândul artelor vizuale.
Roxana Bărbulescu – critic de artă