SALOANELE MOLDOVEI – saloanele sufletului românesc

Bucureşti – Chişinău, un drum de 8 ore pe parcursul căruia imaginaţia mea a avut timp să creioneze şi să deruleze, în acelaşi timp, zeci de scenarii, zeci de ipostaze încărcate de emoţii, bucurii şi temeri, prefigurări ale unor sentimente viitoare. Ştiam de renumele pe care l-au câştigat an de an Salonele Moldovei, ştiam că fiecare nouă ediţie a adus un plus de valoare, că a ridicat ştacheta de ambele părţi, a organizatorilor dar şi a participanţilor; douăzeci şi două de ediţii care au lăsat amintiri frumoase şi au îmbogăţit patrimoniul cultural al ambelor ţări, România şi Republica Moldova, cu lucrări de valoare ce pot fi admirate în expoziţiile permanente ale instituţiilor organizatoare. Urma această a XXIII-a ediţie, jurizarea a celor peste 300 de lucrări ale unor artişti de renume din ambele ţări.

De ce emoţii? Acestea sunt, desigur, prezente la orice expoziţie, la orice eveniment cultural, dar ele sunt cu atât mai mari cu cât durerea unei graniţe ce crestează de fapt o singură ţară se încearcă a fi îndulcită prin organizarea unor asemenea manifestări precum Saloanele Moldovei. Şi, de ce nu, poate chiar emoţiile primei expoziţii personale la Chişinău a lui Ilie Boca din 1990, emoţiile întâlnirii lui în acelaşi an cu Mihai Grecu, cu Sergiu Cuciuc, gazda expoziţiei, dar şi cu alte personalităţi ale vremii, s-au transmis an de an, ediţie de ediţie.

De ce bucurii? Pentru că nu poate fi o bucurie mai mare decât reunirea sub aceleaşi auspicii a unor artişti valoroşi, decât comunicarea prin artă ce se realizează din ce în ce mai strâns cu fiecare ediţie între cele două ţări şi, de ce nu, încercarea de recuperare a unei identităţi naţionale. Organizarea în ultimii ani la Chişinău a vernisajelor Saloanelor Moldovei chiar în ziua Sărbătorii Limbii Române, pe 1 septembrie, amplifică semnificaţia profund naţională şi sentimentală a evenimentului.

De ce temeri? Pentru că atunci când tinzi către perfecţiune, când realizezi că a aduna atâtea personalităţi distincte, puternice, talente care au contribuit prin lucrările lor de pictură, sculptură, grafică sau arte decorative la evoluţia artei contemporane româneşti în ansablu, realizezi că teama este un sentiment propulsor, un sentiment constructiv.

Cu acest amestec de sentimente am sosit pentru prima data, pe 12 august 2013, la Chisinău şi, cu sfiala noului venit, am păşit în Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi unde erau adunate cele peste 300 de lucrări ale artiştilor români şi moldoveni, abia despachetate, înşirate şi amestecate ca piesele unui puzzle care aştepta să fie asamblat, lipsite de punerea în valoare a vreunui suport exterior. Şi, aşa cum m-am aşteptat, a nominaliza, într-o primă fază, şi premia, mai apoi, a fost o sarcină destul de dificilă datorită nivelului calitativ apropiat al lucrărilor. Lăsând la o parte renumele artiştilor care le-au conceput, sau ţara de provenienţă, toate lucrările au avut şanse egale. Au urmat câteva ore de dezbateri şi susţineri ale lucrărilor nominalizate de către fiecare membru al juriului şi alegerea, prin vot, a operelor premiate.

Astfel, Marele Premiu acordat de Complexul Muzeal Iulian Antonescu din Bacău a revenit lucrării Hera, acril pe pânză, a artistului ieşean Felix Aftene, pictură ce face parte dintr-un ciclu de lucrări grupate sub numele de „Cădere în timp” prin care artistul, adoptând un stil ce aminteşte de manierismul renaşterii târzii, dar cu compoziţii simple, a încercat o recuperare a lumii mitologice.

Premiul pentru Pictură acordat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova i-a fost acordat lui Iurie Lupu din Chişinău pentru Pluta Meduzei, ulei pe pânză, viziune abstractă a dramei ofiţerului Chaumareys şi a navei sale trimişi să cucerească teritoriul Senegalului în 1814, simbol al luptei pentru supravieţuire.

Realizată într-o manieră cu totul deosebită, Exodul, ulei pe fibrolemn, al artistului Mihai Pamfil a obţinut Premiul Mihai Grecu al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova.

………………………………………………………………………………………………………………………….

Personaje stilizate cu capetele aplecate, proiectate pe un fundal deschis, neutru, grupuri anonime ce se indreaptă spăşite spre Vest, impresionează prin simplitatea compoziţională. ………………………………………………………………………………………………………………………….

Impresionante au fost şi lucrările artiştilor basarabeni Svetlana Şugjda din Chişinău, Trio, şamotă, smalţ, pentru care a primit Premiul pentru Artă Decorativă acordat de Primăria Municipiului Chişinău, şi Mihai Damian, KV35YL. Mama Regelui, bust stilizat turnat în bronz pe un suport de lemn patinat, pentru care a primit Premiul pentru Sculptură acordat de Primăria Municipiului Bacău.

………………………………………………………………………………………………………………………….

Stăpân pe tehnica metalului şi simţind specificitatea materialului, inoxul, Bogdan Hojbotă esenţializează, prin lucrarea sa Moment de zbor, forma, subliniind verticalitatea şi ideea zborului, motiv pentru care lucrarea sa a fost nominalizată şi i s-a acordat Premiul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei.

Natură statică cu foarfece de grădină a Ninei Şibaev din Chişinău demonstrează măiestria cu care artista stăpâneşte desenul, detaliul şi compoziţia, prin crearea unui spaţiu virtual ocupat până în cele mai mici detalii. Premiul pentru Grafică acordat de către Consiliul Judeţean Bacău i-a fost atribuit artistei fără nicio reţinere.

Cu majoritate de voturi i s-a acordat Premiul Centrului Internaţional de Cultură şi Arte George Apostu din Bacău lucrării ieşeanului Sorin Otânjac Compoziţie, diptic, ulei pe carton.

Armonia cromatică rafinată, dar sobră şi compoziţia bine structurată bazată pe ritmul curbă-contracurbă a lucrării lui Anatol Nicolae Rurac din Chişinău, Structuri, tehnică mixtă pe pânză, a convins juriul să-i fie acordate Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România.

………………………………………………………………………………………………………………………….

Nu-mi mai rămâne decât să menţionez artiştii a căror lucrări au fost nominalizate şi nepremiate la ediţia din acest an al Saloanelor Moldovei, lucrări care, de altfel merită toate aprecierile şi cărora ar trebui să li se acorde un articol aparte. Aceştia sunt

ANTAL, Aurelian, Iaşi: Metafora naşterii de fii, tempera antsol
BĂDĂRĂU, Cătălin, Bucureşti: Eşafod, bronz
CEBOTARI, Iurie, Chişinău: Comunicare, şamotă, metal reciclat
CHIUARU, Mihai, Bacău: Grotesc I, acril, tehnică mixtă pe pânză
CIOBĂNICĂ, Petru, Iaşi: Ceremonie, acril, tehnică mixtă pe polistiren
CUCIUC, Sergiu, Chişinău: Motiv simetric, diptic, ulei pe pânză
DOBROVOLSCHI, Oleg, Chişinău: Cocorii, teracotă glazurată
DUMITRIU, Liliana, Bacău: Grădini , diptic, acril, tehnică mixtă pe pânză
HANGAN, Radu, Bistriţa-Năsăud: Păstrăv de Colibiţa, acril, tehnică mixtă pe pânză
KARACENŢEV, Elena, Chişinău: Pasărea-seară; Pasărea-Zină, diptic, tehnică mixtă pe hârtie
LĂZUREANU, Ioan, Bacău: Semne II, tehnică mixtă pe pe hârtie
MANOLE, Aurel, Galaţi: Compoziţie, acril pe pânză
MOLDOVAN, Traian, Maramureş: Raport dual, lemn, marmură
NAŞCU,Vasile, Chişinău: Peisaj, ulei pe pânză
POSTOVANU, Gheorghe, Chişinău: Omagiu Mariei Bieşu, bronz patinat şi lustruit
RADU Luminiţa, Bacău: Hong Kong, ac rece, linogravură, acrylic
STOICA, Silvia Maria, 1977, Bucureşti: Ferestre, ulei pe pânză
SVERNEI, Igor, Chişinău: Îngerul, ulei pe pânză
ŞOITU, Gheorghe, Baurci-Moldoveni, Cahul: După ritual, ulei pe pânză
ŞTEFĂNESCU, Valentina , Timişoara: Passing, tehnică mixtă, colaj
ŞUŞNEA, Valeriu, Buzău: Păzitorii viselor, ulei pe pânză
ŢONCEV,Ludmila, Chişinău: Natură statică autumnală, ulei pe pânză
ZĂRNESCU, Gheorghe, Bacău: Steaua căruţaşului, metal
ZBÂRNEA, Tudor, Chişinău: Dialog, ulei pe pânză

………………..………………………………………………….

…………….…………..………….….……………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Nu am putut să nu remarc, deşi nu au fost nominalizate, şi lucrările artiştilor vrânceni care şi de data aceasta au demonstrat că, prin talentul lor de necontestat, dau un plus de valoare oricăror expoziţii la care participă.

………………………………………………………………………………………………………….

Lucrarea Primăvara sufletului a artistei Elena Bîrhală Pascu, a adus o notă de sacralitate expoziţiei, portretul Maicii Domnului şi florile de câmp, subiecte dragi pictoriţei, îmbinând sacrul şi profanul ca o esenţă a sufletului.

Întoarcerea Elenei Stoiciu se remarcă prin compoziţia deosebită, prin liniile perspectivale ce aduc prezentul şi trecutul în aceeaşi clipă, sugerând o tridimensionalitate aproape suprarealistă, prin planurile văzute în oglindă unite de prezentul uman şi vegetal, simbolurile vieţii.

…………………………………………………………………………………………………………………………………..

Lucrarea Virginiei Georgescu-Hossu, Fecioarele dacice, este o îmbinare de simboluri, o trimitere către ADN-ul pe care l-am moştenit prin obârşia noastră dacică.

Realizată într-o tehnică simplă, dar printr-o compoziţie bine Nicolae Rădvan, Spre Ierihon, demonstrează încă odata măiestria cu care artistul ştie să stăpânească ştiinţa asezării planurilor coloristice.

Viorica Oana Kalany a prezentat, aşa cum ne-am aşteptat, una dintre frumoasele sale acuarele, Tetuccio, un peisaj italian surprins în toată splendoarea unui asfinţit, picături de apă colorată ce au recreat atmosfera momentului surprins.

Închizând cercul gândurilor mele, nu pot să mai spun decât că lucrările de pictură, sculptură, grafică şi arte decorative ale artiştilor din România şi Republica Moldova expuse în cadrul Saloanelor Moldovei ediţia a XXIII-a s-au îmbinat armonios excelând prin diversitatea de stiluri, de la realism la abstract, de la tonalităţi discrete la contraste puternice sau complementare; prin numeroasele tehnici, de la ulei pe pânză la acrilic, acuarele, pastel, xilogravuri, linogravuri, ţesături hautte-lisse, colaj textil, broderie; prin diversitatea de materiale, atât conventionale, cât şi neconvenţionale, precum piatra, lemnul, marmura, ceramica, bronzul, inoxul, aluminiul, lâna sau hârtia.

Roxana Bărbulescu

…………………………………………………………………………………………………………………………………………..