Mă bucură alegerea Filialei Constanța a UAPR de a expune anul acesta în București din două motive, care mi se par la fel de benefice, primul pentru că noi, bucureștenii, putem beneficia de vizionarea mult mai ușor a expoziției colegilor noștri de la malul mării și suntem în mod direct puși la curent cu ce se întâmplă în plan artistic și în afara capitalei.
Al doilea motiv este legat de avantajul artiștilor care, expunând aici, la Biblioteca Națională a României, își îmbogățesc publicul vizitator, înafara celui care vine în mod special pentru expoziție, cu o categorie alcătuită din tineri ce frecventează acest spațiu și au o deschidere către genul acesta de manifestare culturală care se alătură în mod firesc evenimentelor conexe ce țin de acest lăcaș de educație.
Nu trebuie să neglijăm faptul că, în primul rând, scopul unui salon de artă este, pe lângă cel de întâlnire, de cunoaștere, un prilej de comunicare. Este modalitatea cea mai simplă de a realiza schimburi de idei artistice în mod direct, cu un impact imediat asupra artei contemporane. Pe de altă parte, un salon de artă, prin diversitatea tematicii, a manierelor și tehnicilor de redare plastică are și menirea de a capta vizitatorul, de a induce privitorului o cât mai mare receptivitate pentru artă. Expoziția de față a Filialei Constanța a UAPR îndeplinește, din toate punctele de vedere menționate, toate criteriile de eligibilitate care să o alăture evenimentelor expoziționale ce ilustrează, în momentul de față, fenomenul complex al artei românești contemporane.
Așa cum se poate observa dintr-o primă privire, Salonul de vară a artiștilor constănțeni ne oferă un parcurs vizual variat, ce creează o ambianță dinamică prin diversitatea subiectelor abordate, dar și prin modalitățile și tehnicile de exprimare plastică diferite. Remarcăm cu destulă ușurință, în majoritatea compozițiilor expuse, specificul local conferit de culorile și formele caracteristice, atât ca tematică, dar și ca expresie cromatică. Astfel, ponderea peisajelor dobrogene, constănțene sau cea a compozițiilor cu motive marine, tratate eminamente pictural, regăsite în lucrările Eugeniei Leca Botezatu, Cătălin Botezatu, Constanței Petrescu Dănilă, Florin Ferendino, Iolandei Manolescu, Niță Ioan Manolescu, Tudor Mirescu, Niculaie Morărescu, Laurei Nistorescu-Seniuc sau Alex Șerbănescu, dă, într-o oarecare măsură, tonul acestei expoziții.
Lucrările celorlalți artiști: Alex Baciu, Alexandra Bădilă, Loretta Băluță, Aurelian Broască, Adrian Chilipirea, Velula Filiz, Dana Călcâi Gherghe, Marcel Grigore, Constantin Grigoruță, Doina Misian, Lelia Rus, Ignat Ștefanov și Maria Teodorescu vin ca o completare ce echilibrează vizual expoziția, rupând discursul dominant al ansamblului prin puternice accente cromatice sau printr-o abordare postmodernă a unor subiecte clasice precum peisajul sau portretul, cărora li se conferă, prin soluțiile compoziționale și tehnica variată, o prospețime și o notă distinctă.
Prin complexitatea și varietatea lui, Salonul de vară trasează tendințele către care se îndreaptă această filială constănțeană a UAPR, în formula actuală, precum și flexibilitatea acesteia de a nu se cantona într-o singură direcție. În aceeași măsură, în cadrul acestei expoziții se conturează personalitatea fiecărui membru în parte, se cristalizează într-un mod fericit manierele distincte prin care artiștii transpun, în viziuni proprii, ca o exteriorizare a sinelui, subiecte ce țin de o realitate pe de-o parte figurativă, pe de altă parte care tinde către abstract.
Indiferent de orientarea aleasă de către artiști, lucrările din această expoziție constituie un reper important în rândul artei românești contemporane, creația lor putând fi privită și ca o scurtă incursiune într-o galerie de stiluri, de exprimări plastice.
Roxana Bărbulescu – critic de artă
